Ce este microbiomul intestinal ? Importanța microbiomului pentru sănătate
Microbiomul intestinal este denumirea generică pentru o multitudine de organisme vii – bacterii, virusuri și fungi, care trăiesc în intestinul gros. Spre deosebire de microorganismele ce pot declanșa anumite boli, acestea de la nivelul microbiomului intestinal au rol extrem de important în mecanismele de reglare a organismului uman – mecanisme imune de apărare a organismului, mecanisme reglatorii cardiovasculare. Dereglări ale microbiomului intestinal pot declanșa boli cronice precum hipertensiunea arterială și obezitatea, spre exemplu. Au fost identificate în jur de o mie de astfel de specii bacteriene în microbiomul intestinal uman, fiecare având rol diferit pentru sănătate.
Unii cercetători susțin că fătul vine în contact cu anumite microorganisme încă din uterul mamei, majoritatea fiind de acord că microbiomul intestinal influențează individul de la naștere. Concomitent cu creșterea și dezvoltarea individului, microbiomul intestinal se diversifică, se adaptează, dobândind roluri benefice, de menținere a sănătății organismului. Mai mult decât atât, sunt voci care îi atribuie calitatea de organ esențial pentru menținerea sănătății organismului.
Hrana noastră afectează în mod direct diversitatea bacteriilor de la nivel intestinal, iar pe măsură ce microbiomul intestinal se dezvoltă, se diversifică, acesta intervine în mai multe procese reglatorii.
1. Rolul microbiomului în organism
✅ Digestie și absorbție – Microbiomul intestinal ajută la descompunerea fibrelor și producerea unor nutrienți esențiali, precum acizii grași cu lanț scurt. Bifidobacteriile, ce se regăsesc în intestinele bebelușilor au rol în digestia zaharurilor sănătoase din laptele matern, cu rol în procesul de creștere. Unele bacterii digeră fibrele alimentare, producând acizi grași cu lanț scurt importanți pentru sănătatea intestinului. Fibrele au rol bine cunoscut în reducerea riscului de cancer, în prevenția creșterii în greutate, a apariției diabetului și a bolilor cardiovasculare.
✅ Reglarea sistemului imunitar – Microbiomul intestinal are efecte benefice reglatorii asupra sistemului imunitar, stimulând imunitatea, prevenind reacțiile exagerate (împiedică apariția de alergii, boli autoimune), controlând modul în care organismul răspunde la infecții. Dezechilibrul microbiomului intestinal determină inflamație cronică, care, la rândul ei, contribuie la apariția mai tuturor bolilor cronice, fie metabolice, neurodegenerative sau cardiovasculare.
✅ Protecție împotriva agenților patogeni – Bacteriile benefice împiedică dezvoltarea microorganismelor dăunătoare, deoarece concurează cu acestea pentru resurse.
✅ Absorbția vitaminelor – Microbiomul intestinal contribuie la absorbția unor vitamine esențiale, cum ar fi vitamina K și vitaminele din grupul B, de pildă vitamina B12.
✅ Influență asupra sănătății mintale – Există o legătură strânsă între microbiom și creier, cunoscută ca axa “intestin-creier”, care implică sistemele nervos, endocrin și imun. Dispoziția individului, starea de spirit este determinată de neurotransmițători precum serotonina, ea însăși produsă la nivelul microbiotei intestinale. Astfel, dezechilibrele microbiene pot influența starea de spirit, anxietatea, depresia, chiar și unele tulburări din spectrul autismului. Microbiomul intestinal reglează dispoziția, inflamația, reduce anxietatea.
✅ Menținerea greutății organismului – Microbiomul are rol în menținerea greutății atât prin intermediul bacteriilor ce digeră fibrele alimentare dar mai ales prin menținerea unui echilibru între microorganismele ce au efecte benefice, ce induc “sănătate” și cele patogene, ce pot declanșa boli. Dibioza intestinală, adică dezechilibrul dintre bacteriile benefice și cele patogene, poate contribui la creșterea în greutate. Îmbunătățirea microbiomului intestinal printr-o dietă echilibrată cu produse specifice poate avea efecte de prevenire a creșterii în greutate. Probioticele, o specie de bacterii vii, au rol în îmbunătățirea microbiomului intestinal și pot ajuta într-o măsură foarte mică la pierderea in greutate și într-o măsură mai mare la menținerea ei.
✅ Microbiomul intestinal e implicat în bolile intestinale inflamatorii – Sindromul intestinului iritabil, ce se manifestă în special prin balonare, crampe, dureri abdominale și boala intestinală inflamatorie se pot datora dibiozei intestinale – dezechilibrului dintre microorganismele benefice și cele patogene. Disconfortul intestinal se datorează producției excesive de gaze și compuși chimici produse de către microorganismele patogene în exces. Bifidobacteriile și Lactobacilii, bacterii benefice, pe care le găsim în probiotice, iaurturi, chefir, lapte bătut, etc., pot ajuta la redobândirea echilibrului microbiomului intestinal, cu efect de îmbunătățire a stării de sănatate a intestinului.
2. Factori care influențează microbiomul
🔹 Dieta – Consumul de alimente procesate, zaharuri rafinate și lipsa fibrelor afectează echilibrul microbian.
🔹 Antibioticele și alte medicamente – Distrug bacteriile benefice și favorizează dezechilibrele.
🔹 Stresul – Poate modifica diversitatea bacteriană, afectând producția de substanțe benefice. De asemena stresul cronic slabește sistemul imunitar, declanșând inflamație cronică și în lanț, apariția bolilor cronice, inclusiv boli cardiovasculare.
🔹 Lipsa somnului și stilul de viață sedentar – Au un impact negativ asupra microbiotei intestinale.
3. Cum putem menține un microbiom sănătos?
🥦 Dieta echilibrată, bogată în fibre și alimente fermentate (iaurt, chefir, varză murată, murături, kombucha, kimchi).
💊 Probiotice și prebiotice – Probioticele sunt bacterii vii benefice, iar prebioticele sunt substanțe ce provin din carbohidrați – fibre solubile, care hrănesc probioticele.
🚶 Exercițiile fizice regulate – Contribuie la combaterea stresului și la diversificarea microbiomului.
😴 Somn de calitate – Un ciclu de somn echilibrat ajută la menținerea microbiomului sănătos.
❌ Limitarea consumului de antibiotice – Antibioticele se prescriu doar atunci când este absolut necesar, pentru a evita distrugerea florei benefice.
Un microbiom sănătos este esențial pentru o bună funcționare a organismului, având un impact major asupra digestiei, imunității și sănătății mintale.
Microbiomul și bolile cardiovasculare
Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea cardiovasculară prin influențarea metabolismului, inflamației și reglarea tensiunii arteriale. Dezechilibrele microbiene pot contribui la apariția bolilor cronice cardiovasculare (BCV), inclusiv ateroscleroza, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă.
1. Cum influențează microbiomul sănătatea inimii?
🔹 Metabolizarea nutrienților și formarea de compuși toxici
- Anumite bacterii intestinale metabolizează colina, fosfatidil colina și L-carnitina (din carne roșie, ouă, lactate) în trimetilamină (TMA), care este transformată în ficat în TMAO (N-oxid de trimetilamină).
- TMAO crește riscul de ateroscleroză, favorizând acumularea lipidelor la nivelul plăcilor de aterom. Deși pare a fi un factor de risc cardiovascular la fel de îngrijorător precum colesterolul, faptul că nivelele de TMAO sunt potențial modificabile este un fapt îmbucurător.
🔹 Inflamație sistemică și stres oxidativ
- Un microbiom dezechilibrat poate crește producția de endotoxine și markeri inflamatori, precum CRP (proteina C reactivă) și Interleukina 6 (IL-6), care sunt implicați în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
- Inflamația, activarea celulelor sistemului imun, creșterea speciilor reactive de oxigen (ROS) și prezența stressului oxidativ toate concură la apariția disfuncției endoteliale.
🔹 Reglarea tensiunii arteriale
- Anumite bacterii intestinale produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA), care ajută la relaxarea vaselor de sânge și reduc hipertensiunea arterială.
- Un dezechilibru în microbiota intestinală poate favoriza hipertensiunea și disfuncția endotelială, un rol fiziopatologic avându-l și sistemul imun, unele dintre efecte fiind mediate de către inflamație.
- De asemenea, mai nou, se discută despre efectele presogene datorate dereglarilor microbiotei intestinale, prin creșterea sensibilității la sodiu.
🔹 Impact asupra metabolismului lipidic și glicemic
- Microbiomul influențează nivelele colesterolului și al glicemiei, factori majori ai riscului cardiovascular. Dibioza afectează răspunsul organismului la insulină, declanșând frecvent la populația cu prediabet și diabet zaharat creștere în greutate, tulburări digestive, dificultăți de concentrare, predispozitii pentru alergii alimentare, prin creșterea nivelelor de histamină din organism.
2. Dezechilibrul microbiomului și riscul cardiovascular
Când flora intestinală este afectată de o dietă nesănătoasă, antibiotice, stres sau un stil de viață sedentar, apare dibioza – dezechilibrul între microorganismele benefice și cele patogene, asociată cu:
✅ Creșterea nivelului de TMAO – risc crescut de infarct și AVC, prin ateroscleroză accelerată.
✅ Exces de bacterii inflamatorii – inflamația sistemică, stressul oxidativ contribuie la apariția disfuncției endoteliale și formarea plăcilor de aterom.
✅ Scăderea bacteriilor benefice – afectează reglarea tensiunii arteriale și a metabolismelor lipidic și glucidic.
3. Cum putem proteja sănătatea cardiovasculară prin microbiom?
🥗 Dietă bogată în fibre și alimente fermentate – legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, murături în saramură.
🥗 Aport semnificativ de apă, care ajută la menținerea unei funcții normale a sistemului digestiv și implicit a microbiomului intestinal.
❌Limitarea consumului de alimente procesate și zahăr adăugat.
💊 Probiotice (iaurt, chefir, lapte bătut) și prebiotice (cereale integrale, miere, usturoi, ceapă) – sprijină flora benefică și reduc inflamația.
🚶♂️ Activitate fizică regulată – îmbunătățește diversitatea microbiomului.
🛑 Reducerea consumului de carne roșie și procesată – scade producția de TMAO.
❌ Limitarea antibioticelor și medicamentelor antiinflamatorii – acestea pot afecta flora intestinală.
Microbiomul intestinal este un factor cheie în sănătatea cardiovasculară, iar menținerea unui echilibru microbian sănătos poate reduce riscul bolilor de inimă.
Alte articole despre Riscul cardiovascular