Ateroscleroza este o afecțiune cronică a vaselor de sânge, caracterizată prin îngroșarea și rigidizarea pereților arteriali din cauza depunerii de plăci de aterom, formate din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe. Aceste plăci pot îngusta treptat lumenul arterelor și pot reduce fluxul sanguin către organele și țesuturile corpului, ceea ce poate duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.
Cauze și factori de risc
Principalele cauze ale aterosclerozei includ:
- Dislipidemia (colesterolul crescut): nivelurile mari de colesterol LDL („colesterolul rău”) favorizează depunerea de plăci pe pereții arteriali.
- Hipertensiunea arterială: presiunea mare a sângelui poate leza pereții arteriali, facilitând formarea plăcilor de aterom.
- Fumatul: fumul de țigară contribuie la deteriorarea vaselor de sânge și la formarea de plăci. Este unul dintre cei mai importanți factori de risc.
- Diabetul zaharat: creșterea nivelului de glucoză în sânge poate accelera procesul de ateroscleroză.
- Sedentarismul și alimentația nesănătoasă: lipsa activității fizice și consumul de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri contribuie la creșterea riscului de ateroscleroză.
- Factori genetici: un istoric familial de boli cardiovasculare poate crește riscul de a dezvolta ateroscleroză.
Mecanismul aterosclerozei
Ateroscleroza începe prin leziuni la nivelul endoteliului (stratul interior al vaselor de sânge), cauzate de factori precum tensiunea arterială crescută, fumatul sau colesterolul ridicat. Aceste leziuni permit pătrunderea unor substanțe precum colesterolul LDL și alte celule imune, care se acumulează și formează plăci de aterom. Pe măsură ce aceste plăci se dezvoltă, ele pot duce la îngustarea lumenului arterial și, în final, la blocarea totală a fluxului sanguin.
Simptome și complicații
Ateroscleroza poate progresa timp de mulți ani fără simptome evidente. Cu toate acestea, pe măsură ce îngustarea arterelor devine mai severă, pot apărea simptome precum:
- Durere în piept (angină) – în cazul arterelor coronariene afectate.
- Slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului – în cazul accidentului vascular cerebral.
- Dureri în picioare la mers – în cazul arterelor periferice afectate.
Cea mai gravă complicație a aterosclerozei este ruperea plăcii ateromatoase, care poate duce la formarea unui cheag de sânge ce blochează complet fluxul sanguin, provocând un infarct sau accident vascular cerebral.
Prevenirea și tratamentul aterosclerozei
Prevenirea aterosclerozei se bazează pe adoptarea unui stil de viață sănătos, care include:
- Alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, fibre și grăsimi sănătoase (de exemplu, ulei de măsline, nuci).
- Exerciții fizice regulate.
- Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool.
- Monitorizarea și controlul tensiunii arteriale și colesterolului.
O metoda foarte utilă de apreciere noninvazivă a prezenței și extensiei/ gravității aterosclerozei este examenul Doppler (carotidian sau al arterelor membrelor inferioare). Acesta relevă în mod direct atât prezența aterosclerozei (prin aprecierea directă a extensiei leziunilor aterosclerotice în peretele arterial-ecotomografie) cât și consecințele ei funcționale (examenul Doppler) asupra fluxului sanguin. IMT (grosimea intimă medie) este un indicator important de apreciere rapidă a aterosclerozei carotidiene. Dopplerul carotidian este foarte important deoarece arterele carotide sunt artere esențiale, de calibru mare, situate superficial. Aceasta înseamnă că pot fi foarte ușor evaluate la aproape toți pacienții, imaginile fiind de foarte bună calitate.
Tratamentul aterosclerozei include, în funcție de gravitatea afecțiunii:
- Medicamente pentru reducerea colesterolului (statine), scăderea tensiunii arteriale și controlul glicemiei.
- Intervenții chirurgicale sau nonchirurgicale (precum bypassul coronarian sau angioplastia) pentru a restabili fluxul sanguin în arterele afectate.
- Modificări ale stilului de viață, care rămân fundamentale în gestionarea bolii.
Ateroscleroza este o boală care poate fi prevenită și controlată prin măsuri adecvate de sănătate publică și educație medicală. Totuși, odată ce aceasta se instalează, tratamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor grave.
Alte articole despre afecțiuni cardiologice